De ce ”îngheţăm” atunci când ne este frică?

Toate cele trei situaţii sau răspunsuri instinctive sunt direct asociate cu surpriza, emoţia pe care cineva o simte atunci când are loc un eveniment neaşteptat. Emoţia poate opri restul funcţiilor pentru a se concentra asupra deciziei de a fugi sau a înfrunta pericolul, scrie Popular Science.

De multe ori, martorii unui eveniment precum răpirea unei femei în plină stradă sunt acuzaţi că nu au reacţionat la timp, dar vina o poate reprezenta şocul resimţit care aduce chiar imposibilitatea de acţiune, întrucât creierul are nevoie de întreaga capacitate pentru a procesa un astfel de eveniment neaşteptat.

• Ce este masca lui Xiuhtecuhtli?
• Ce este „paradoxul coastei”?

Mai mult decât atât, această a treia variantă, de a „îngheţa” pe loc, are legătură cu o inovaţie a naturii şi poate apărea atunci când variantele de a înfrunta pericolul sau a fugi nu pot fi aplicate. Se întâmplă deseori iepurilor sau altor rozătoare care nu se pot apăra, dar care nici nu pot fugi.

Dacă în primele două variante poate fi vorba într-o oarecare măsură de o decizie conştientă (depinde totuşi de la caz la caz), a rămâne nemişcat este o decizie pur inconştientă: părţile primitive ale creierului nostru se activează şi ne imobilizează, în ideea că posibilul prădător îşi va pierde interesul şi va pleca.

De asemenea, se speculează că acest blocaj are beneficii psihologice: mulţi care „îngheaţă” nu îşi amintesc evenimentul, ceea ce duce la lipsa traumelor. Întâmplarea este atât de şocantă (precum în cazul violului sau altui atac), încât creierul nu mai procesează informaţia care vine din exterior.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum putem deveni mai puternici după o traumă emoţională

25 de curiozităţi din psihologie

15 trucuri psihologice pentru a-i face pe oameni să te placă imediat

Adevărul despre 6 mituri celebre din psihologia populară